2 definiții pentru pucluire
Sinonime
PUCLUI vb. v. dovedi, prididi, răzbi.
Arhaisme și regionalisme
puclui, pucluiesc, vb. IV (reg.) 1. (în construcții negative) a prididi, a răzbi, a aduce la capăt, a dovedi. 2. (în forma: puculi) a sta, a locui. 3. (în forma pucului) a fura.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: pucluire
pucluire infinitiv lung
| infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
pucluit participiu
| participiu (PT2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)