2 definiții pentru psihotehnic
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
PSIHOTEHNIC, -Ă I. adj. referitor la psihotehnică. II. s. f. ramură a psihologiei care studiază problemele activității oamenilor, utilizând un ansamblu de metode ale psihometriei (teste, aparate etc.). (< fr. psychotechnique)
PSIHOTEHNIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de psihotehnică; propriu psihotehnicii. /<fr. psychotechnique
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: psihotehnic
psihotehnic adjectiv
| adjectiv (A10) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
psihotehnic, psihotehnicăadjectiv
- 1. Referitor la psihotehnică. MDN '00
etimologie:
- psychotechnique MDN '00
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.