O definiție pentru prăștinire
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
prăștini, prăștinesc, vb. IV (reg.) a pune prăștini (prăjini); a întări cu prăștini (prăjini).
Intrare: prăștinire
prăștinire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |