O definiție pentru prișcălire
Arhaisme și regionalisme
prișcăli, prișcălesc, vb. IV (reg.) a lovi sau a plesni cu o nuia, cu șfichiul biciului sau cu prișcala (v.).
Intrare: prișcălire
prișcălire infinitiv lung
| infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||