O definiție pentru prisleșire
Arhaisme și regionalisme
prisleși, prisleșesc, vb. IV (înv.) a (se) stabili în altă parte; a (se) strămuta; a (se) înstrăina.
Intrare: prisleșire
prisleșire infinitiv lung
| infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||