O definiție pentru prisleșit

Arhaisme și regionalisme

prisleși, prisleșesc, vb. IV (înv.) a (se) stabili în altă parte; a (se) strămuta; a (se) înstrăina.

Intrare: prisleșit
prisleșit participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • prisleșit
  • prisleșitul
  • prisleșitu‑
  • prisleși
  • prisleșita
plural
  • prisleșiți
  • prisleșiții
  • prisleșite
  • prisleșitele
genitiv-dativ singular
  • prisleșit
  • prisleșitului
  • prisleșite
  • prisleșitei
plural
  • prisleșiți
  • prisleșiților
  • prisleșite
  • prisleșitelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)