O definiție pentru priotins
Arhaisme și regionalisme
priotinde, priotind, vb. III (reg.; despre fân) a întinde, a împrăștia, a risipi (pentru a se usca).
Intrare: priotins
priotins participiu
| participiu (PT4) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)