3 definiții pentru prietenire
Sinonime
PRIETENI vb. v. împrieteni.
Antonime
A prieteni ≠ a se dușmăni
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Regionalisme / arhaisme
prieteni, prietenesc, vb. I 1. (refl.; înv. și reg.) a se împrieteni. 2. (înv.; în forma: prietini) a-i fi cuiva favorabil, binevoitor.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: prietenire
prietenire infinitiv lung
| infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||