O definiție pentru pribegit (s.n.)
Explicative DEX
PRIBEGIT s. n. (Rar) Faptul de a pribegi. – V. pribegi.
PRIBEGIT s. n. (Rar) Faptul de a pribegi. – V. pribegi.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de oprocopiuc
- acțiuni
Intrare: pribegit (s.n.)
| substantiv neutru (N29) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
pribegitsubstantiv neutru
- 1. Faptul de a pribegi. DEX '98 DEX '09
etimologie:
- pribegi DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.
Exemple de pronunție a termenului „pribegit” (1 clipuri)
Clipul 1 / 1