O definiție pentru prenaștere
Arhaisme și regionalisme
prenaște, prenasc, vb. III refl. (înv.) a începe o nouă viață (ca și când s-ar naște a doua oară).
Intrare: prenaștere
prenaștere infinitiv lung
| infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||