O definiție pentru preaplângere
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
preaplânge, preaplâng, vb. III (înv.) a se căi mult, a regreta mult (cele făcute).
Intrare: preaplângere
preaplângere infinitiv lung
| infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||