O definiție pentru poutălire
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
poutăli, poutălesc, vb. IV (reg.) a adăuga (pentru a completa), a întregi.
Intrare: poutălire
poutălire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |