2 definiții pentru potromocit
Etimologice
potromoci (-cesc, -it), vb. – A ascunde, a masca, a mușamaliza. Creație expresivă, cf. cocoloși, îngălmăci, mogorogi.
Arhaisme și regionalisme
potromoci, potromocesc, vb. IV (reg.) 1. a îngrămădi, a aduna (în dezordine); a mototoli. 2. (despre obiecte) a ascunde, a face pierdut. 3. a mușamaliza. 4. (despre oameni) a rătăci, a pierde. 5. (despre bani, averi, lucru) a risipi. 6. a bate la tălpi.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: potromocit
potromocit participiu
| participiu (PT2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)