2 definiții pentru potromocire
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
potromoci (-cesc, -it), vb. – A ascunde, a masca, a mușamaliza. Creație expresivă, cf. cocoloși, îngălmăci, mogorogi.
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
potromoci, potromocesc, vb. IV (reg.) 1. a îngrămădi, a aduna (în dezordine); a mototoli. 2. (despre obiecte) a ascunde, a face pierdut. 3. a mușamaliza. 4. (despre oameni) a rătăci, a pierde. 5. (despre bani, averi, lucru) a risipi. 6. a bate la tălpi.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: potromocire
potromocire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |