O definiție pentru pentaclu (pl. -ri)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PENTÁCLU s. n. talisman în formă de pentagramă. (< fr. pentacle)

Intrare: pentaclu (pl. -ri)
pentaclu (pl. -ri) substantiv neutru
substantiv neutru (N39)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pentaclu
  • pentaclul
  • pentaclu‑
plural
  • pentacluri
  • pentaclurile
genitiv-dativ singular
  • pentaclu
  • pentaclului
plural
  • pentacluri
  • pentaclurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)