PALMA v. La Palma.

PALMA, familie de pictori italieni din școala venețiană: 1. p. il Vecchio (Iácopo Negrétti sau Nigretti, zis ~) (c. 1480-1528). Reprezentant al școlii venețiene. A pictat, influențat de Giorgione și Tiziano, în spirit laic, compoziții religioase, mitologice și portrete, într-un colorit viu și nuanțat („Adam și Eva”, „Cele trei surori”, „Portret de femeie”). Reprezentat în Muzeul Național de Artă al României. 2. P. il Giovane (Iácopo di Antonio, zis ~) (1544-1628), strănepotul lui P. (1). Elev al lui Tiziano. Prin dinamismul compoziției se apropie de Tintoretto („Veneția încoronată de Victorie”, „Luarea Constantinopolelui”, „Judecata universală”, toate în Palatul Dogilor din Veneția).

PALMA, Ricardo (1833-1919), scriitor, istoric și filolog peruan. Fondator al Academie peruane (1887). Director al Bibliotecii naționale din Lima (1884-1910). Creator al genului „tradición”, eseu cu subiect istoric, anecdotic sau folcloric („Tradiții peruane”). Lirică romantică („Armonii”, „Pătimiri”). Studii istorice („Analele inchiziției de la Lima”) și filologice („Neologisme și americanisme”, „File lexicografice”). Traduceri.

LA PALMA (SAN MIGUEL DE LA PALMA), insulă vulcanică spaniolă, situată în extremitatea de V. a arh. Canare, la 85 km VNV de ins. Tenerife; 663 km². Relief muntos, în cadrul căruia se remarcă craterele vulcanice Taburiente (2.426 m alt.) și Cumbre Vieja (ultima erupție în 1949). Climă caldă. Pomicultură. Localit. pr.: Santa Cruz de la Palma, Los Llanos. Observator astronomic.

PALMA DE MALLORCA [maλórca], oraș în partea de V a ins. Mallorca (arh. Baleare, Spania insulară), pe țărmul de N al G. Palma al M. Mediterane, centrul ad-tiv al Comunității autonome Baleare; 333,8 mii loc. (2001). Port maritim. Aeroport. Constr. și reparații navale. Ind. metalurgică chimică, textilă, a hârtiei, ceramicii, sticlăriei, pielăriei și încălțămintei, alim. (zahăr). Renumit stațiune balneoclimaterică. Universitate (1967). Muzeu de artă. Teatru. Grădină botanică. Turism (c. 2 mil. turiști anual). Monumente: Palatul maur Almudaina (sec. 11, restaurat în sec. 12 și 16); catedrală gotică (1230-1660, renovată în sec. 19), bisericile San Francisco (1281) și Santo Domingo (1296), castelul Bellver (sec. 14), aziu sediul Muzeului Municipal, La Lonja – clădirea Bursei, construită în stil gotic (1426-1448), clădirea Primăriei (sec. 16), palatul episcopal (sec. 17) ș.a. Cucerit de romani (123 î. Hr.), devine colonie a acestora. Ocupat succesiv de vandali (sec. 5), bizantini (sec. 6), arabi (sec. 8). Recucerit de creștini (1114-1115). A intrat în stăpânirea regelui Iacob I al Aragónului (1229). Oraș din 1249.

SAN MIGUEL DE LA PALMA v. La Palma.

palma, palmez v. t. 1. a fura, a șterpeli. 2. a ascunde în palmă. 3. (d. femei) a-și mângâia sânii.