O definiție pentru palavragire
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
PALAVRAGI vb. IV v. pălăvrăgi.
Intrare: palavragire
palavragire infinitiv lung
| infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
pălăvrăgi, pălăvrăgescverb
- 1. A spune lucruri fără importanță, a vorbi mult și fără rost. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Vă întîlneați tot grupul în colțul străzii tale ca să vi se pară drumul mai scurt și pălăvrăgeați și chiar vă zbenguiați. PAS, Z. I 294. DLRLC
- Pălăvrăgea un graur, prindeau copacii grai. LESNEA, I. 140. DLRLC
- Pe cînd înaintam astfel spre otacul nostru de sară, pălăvrăgind vrute și nevrute, se juca între mine, căruțaș și prietenul meu Panaite o comedioară de oarecare haz. SADOVEANU, O. L. 27. DLRLC
-
etimologie:
- palavragiu DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.