3 definiții pentru pacemaker (s.n.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PACEMAKER, pacemakere, s. n. 1. (Sport) Persoană care conduce într-o cursă, stabilind ritmul, în interesul unuia sau al mai multor concurenți. 2. (Med.) Stimulator cardiac. [Pr.: péĭsmeicăr] – Cuv. engl.

PACEMAKER [PÉIS-MÉICĂR] I. s. m.[1] 1. regiune a inimii unde ia naștere excitația motrice. 2. element funcțional capabil să imprime bioritmul său unui ansamblu de elemente oscilante. 3. (p. ext.) reacție biochimică dintr-un lanț enzimatic care își impune ritmul întregului lanț. II. s. n. aparat electric pentru a stimula ritmul cardiac anormal; stimulator cardiac. ♦ ~ cerebral = implantare de electrozi pe suprafața creierului, pentru autostimularea electrică. (< engl., fr. pacemaker)

  1. Genul pare incorect, celelalte dicționare nu confirmă. — gall

Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

*pacemaker (angl.) [pron. péĭsmeĭcăr] s. n., pl. pacemakere

Intrare: pacemaker (s.n.)
  • pronunție: peĭsmeĭcăr
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pacemaker
  • pacemakerul
  • pacemakeru‑
plural
  • pacemakere
  • pacemakerele
genitiv-dativ singular
  • pacemaker
  • pacemakerului
plural
  • pacemakere
  • pacemakerelor
vocativ singular
  • pacemakerule
  • pacemakere
plural
  • pacemakerelor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)