O definiție pentru pășcăvire
Etimologice
pășcăvi (-vesc, -it), vb. refl. – (Banat) A se mucegăi, (despre lichide) a face floare. Origine necunoscută.
Intrare: pășcăvire
pășcăvire infinitiv lung
| infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||