O definiție pentru ormocire
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
ormoci, ormocesc, vb. IV (reg.) 1. a se zăpăci, a se prosti. 2. a fermeca, a ameți.
Intrare: ormocire
ormocire infinitiv lung
| infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||