O definiție pentru oprăvire
Arhaisme și regionalisme
oprăvi, oprăvesc, vb. IV (reg.) 1. a înălța, a întemeia, a zidi. 2. a prospera. 3. a se termina. 4. a stabili, a decide.
Intrare: oprăvire
oprăvire infinitiv lung
| infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||