ODOLEAN sbst., ODOLEANĂ sf. 🌿 Două specii de plante, cu flori trandafirii sau albe, ce cresc prin fînețe și locuri umede; rădăcina ei, întrebuințată în farmacie, are un miros caracteristic, neplăcut; planta e purtată la brîu de femeile din popor, căci cred că le aduce noroc în dragoste (Valeriana officinalis) (🖼 3414), (V. dioica): Bujorelul falnic, rumen, cu năltuța odoleană (ALECS.); Foaie verde odoleană, asta-i mîndra mîndruleană (IK.-BRS.) [srb. o d o l j a n].

ODOLEAN², -Ă, odoleni, -e, adj. (Regional, despre păsările de curte) Nadolean. Într-o mînă ținea de aripă o găină odoleană și-n cealaltă ținea de picioare o pereche de rațe leșești. GALAN, Z. R. 233. – Variantă: hodolean, -ă adj.