*OCAZIUNE, OCAZIE sf. 1 Prilej, împrejurare, întîmplare favorabilă pentru săvîrșirea unui lucru: a profita de ~; a căuta ~a; cu ~a venirii mele; Englezii nu lăsară să le scape această ocazie ce le era așa de favorabilă (ODOB.) ¶ 2 Pricină, cauză, motiv: o ~ de ceartă ¶ 3 La ~, la vremea cu prilej, cînd va fi momentul prielnic ¶ 4 De ~, se zice despre lucrurile vechi care se cumpără mai ieftin: mobile de ~ [fr.].

*OCAZIE 👉 OCAZIUNE.

OCAZlUNE s. f. v. ocazie.