O definiție pentru ocârcire
Arhaisme și regionalisme
ocârci, ocârcesc, vb. IV (pop.) a suci, a întoarce, a cârmi.
Intrare: ocârcire
ocârcire infinitiv lung
| infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||