O definiție pentru nădăjduință
Tezaur
NĂDĂJDUINȚĂ s. f. (Învechit) Nădejde (1). Știți că scărba răbdare lucrează, e răbdarea ispită, e ispitele nădăjduință. coresi, l. 234/8. Inemii meale ești nedejdiuință. dosoftei, ps. 85/16. – pl.: nădăjduințe. – Și: nedejdiuință s. f. – Nădăjdui + suf. -ință.
- sursa: DLR - tomul X (2010)
- furnizată de Universitatea "Dunărea de Jos" din Galați
- adăugată de AndreiT26
- acțiuni
Intrare: nădăjduință
nădăjduință
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.