O definiție pentru nădurire
Arhaisme și regionalisme
năduri, pers. 3 sg. nădurește, vb. IV (înv.) a năluci, a halucina, a vrăji.
Intrare: nădurire
nădurire infinitiv lung
| infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||