O definiție pentru nutricare
Arhaisme și regionalisme
nutrica, nutric, vb. I (înv.) 1. a alăpta, a hrăni. 2. (reg.) a cheltui bani pentru hrană.
Intrare: nutricare
nutricare infinitiv lung
| infinitiv lung (IL113) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||