NOMINAL, -Ă, nominali, -e, adj., s. n. 1. Adj. Care conține nume, care indică un nume, de nume; după nume; pe nume. ◊ Valoare nominală = valoare indicată pe o acțiune, pe o hârtie-monedă (care uneori nu corespunde cu valoarea reală); valoare oficială. Putere (sau valoare) nominală = putere pentru care a fost conceput un anumit sistem tehnic. ♦ Care figurează (numai) cu numele; care este de formă. ♦ Care este calculat în bani. 2. Adj. (Gram.) Care face parte din categoria numelui, care ține de categoria numelui, care se adaugă la nume, care formează un nume. ◊ Flexiune nominală = declinare. Predicat nominal = predicat alcătuit dintr-un nume predicativ și un verb copulativ la un mod personal. 3. S. n. Valoare nominală. – Din fr. nominal, lat. nominalis.

*NOMINAL adj. 1 De nume, privitor la nume: a făcut o eroare ~ă ¶ 2 Apel ~, strigare, chemare pe nume a tuturor membrilor unei adunări, a elevilor dintr’o clasă, etc. ¶ 3 Valoare ~ă, valoarea tipărită pe o hîrtie-monedă sau pe o acțiune, care e însă superioară sau inferioară valorii reale, după cursul zilei [fr.].

nominal² s. n., pl. nominale

*nominal² s. n., pl. nominale