O definiție pentru nevolnicire
Arhaisme și regionalisme
nevolnici, nevolnicesc, vb. IV (înv.) 1. a asupri. 2. (refl.) a păcătui, a greși (fără voie).
Intrare: nevolnicire
nevolnicire infinitiv lung
| infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||