O definiție pentru netrebnicire
Arhaisme și regionalisme
netrebnici, netrebnicesc, vb. IV refl. (înv.) a deveni netrebnic; a se înrăi, a se ticăloși.
Intrare: netrebnicire
netrebnicire infinitiv lung
| infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||