2 definiții pentru nebunatecie
Regionalisme / arhaisme
nebunatecie s.f. (înv.) exuberanță, zburdălnicie.
Tezaur
NEBUNATECIE s. f. (Neobișnuit) Exuberanță, zburdălnicie. cf. călinescu, ap. iordan, l. r. a. 178. – Nebunatec + suf. -ie.
- sursa: DLR - tomul X (2010)
- furnizată de Universitatea "Dunărea de Jos" din Galați
- adăugată de GinaC
- acțiuni
Intrare: nebunatecie
nebunatecie substantiv feminin
| substantiv feminin (F134) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||