NEASTÎMPĂR sbst. Neliniște, lipsă de astîmpăr, agitațiune: începe a se învîrti prin casă cu ~ (CRG.); un groaznic ~ îi frămînta creierii (GN.); rămase într’un ~ ce-l chinuia mai cumplit decît moartea (ISP.).

ASTÎMPĂR sbst. 1 Liniște, potolire, alinare: umbla de colo pînă colo și ~ nu mai avea (ISP.) ¶¶ contr. NEASTÎMPĂR ¶ 2 Fără ~, necurmat, fără încetare [astîmpăra].