NEAGĂ npr. f. 1 Ⓕ Bărbat încăpățînat, femeie îndărătnică: Sui, ~, în teleagă! (P): după ce e neagră, o mai chiamă și ~, se zice despre o femeie urîtă, rea și încăpățînată ¶ 2 NEAGĂ-REA, Olten. (CIAUȘ.) NAGARA (pl. -arale) sf. Om îndrăcit, rău; cobe, piază rea; belea; lucru sau persoană de care nu te poți scăpa: scăpară de neaga-reaua de subprefect (JIP.); el ne-a scăpat de neaga-reaua aia de zmeoaică (ISP.); a fugi ca de neaga-rea (ZNN.); ești ~-rea, bade Lungule (D.-ZAMF.).

NEGRU¹ I. adj. 1 De coloarea cărbunilor: ~ ca cărbunele, ca pana corbului; pată neagră; cerneală neagră; haine negre, a) de coloare neagră; b) cernite, de doliu; păr ~, ochi negri (👉 ALBASTRU I 1); Ⓕ F fără să zică: negri ți-s ochii! fără să rostească nici o vorbă; 👉 NEAGĂ1; pîine neagră, pîine de secară sau de grîu amestecat cu alte cereale; vin ~, vin roșu-închis ¶ 2 🌍 Rasa neagră, rasa Negrilor ¶ 3 Murdar: cămăși negre; abia acum m’am apucat și eu de zolit că... mi s’au strîns o mulțime de rufe negre (SB.) ¶ 4 Întunecos: noapte neagră; a i se face ~ înaintea ochilor, a i se face întunerec dinaintea ochilor, a nu mai vedea nimic de supărare, etc. ¶ 5 Nefericit, nenorocos, de jale; amărît, nesuferit: și tot așa și iar așa, pînă i se făcea viața neagră și aici, și apoi iar se întorcea la Iași (CRG.); zile negre; 👉 ALB I 8 ¶ 6 Care prevestește sau pricinuește o nenorocire, funest: un presentiment ~ ¶ 7 Trist, melancolic: nu văd ce te poate adînci acuma în așa de neagră mîhnire (CAR.) ¶ 8 Răutăcios: ~ la inimă, la suflet; a avea inimă neagră ¶ 9 Nelegiuit: Fără nici o grijă de ~l păcat. A stins zile multe și legea-a călcat (ALECS.) ¶ 10 ⛪ Bucov. Postul ~, Dumineca lăsatului de brînză, cînd fetele stătute, rămase nemăritate, nu mănîncă și nu beau absolut nimic pînă tîrziu seara, cu speranță că vor ajunge în curînd să se mărite ¶ 11 (P): 👉 ALB I 8 ¶ 12 IARBĂ-NEAGRĂ 👉 IARBĂ2. II. sbst. 1 Coloare neagră; lucru de coloare neagră: se vedea în adevăr ceva ~ la poalele unui zid (S.-ALD.); face albul negru și ~l alb, înfățișază lucrul cu totul altfel de cum este de fapt ¶ 2 Cît ~l sub unghie, mai nimic, cîtuși de puțin ¶ 3 A vedea, a zugrăvi toate în ~, a vedea, a zugrăvi toate sub o înfățișare rea, nefavorabilă, nenorocită ¶ 4 Haină cernită, de doliu: a se îmbrăca în ~ sau în negre ¶ 5 🔬 ~ animal, cărbune obținut prin calcinarea într’un vas închis a oaselor, cărnii, sîngelui animalelor ¶ 6 ~ de fum, chinoros. III. sm. ⛪ Săptămîna negrilor, săptămîna care urmează după aceea a Paștilor, săptămîna mironosițelor [lat. nĭgrum].

NEAGĂ s. f. sg. (Regional) 1. Persoană încăpățînată, care contrazice mereu și care face totul numai după capul ei. cf. polizu, CIHAC, II, 214, DDRF, ALEXI, W., ȘĂINEANU, D. U., com. din straja-rădăuți. Hai, neaga-n teleagă, – Ba nu, că-s beteagă. – Hai, neaga, pe jos. – Ba nu, că nu poci. com. din zagra-năsăud. ◊ Neaga-rea (sau, în forme sudate, nagarea, nagara, nacara, nadara, nadarea, naghea, nădarea) = a) om plicticos, pisălog, rău, încăpățînat, care se ține scai de cineva, de care nu poți scăpa; belea, cobe,piază-rea. Dînd ambii bani primarului, scăpară de neaga-reaua de subprefect. jipescu, ap. tdrg, cf. id. o. 83. El ne-a scăpat de neaga-reaua aia de zmeoaică. ispirescu, l. 327. Ești neagă-rea, bade Lungule. D. ZAMFIRESCU, ap. CADE, cf. ȘĂINEANU, D. U., JAHRESBER. XIX-XX, 51, ȘEZ. v, 114, PAMFILE, C. 48, I. CR. XIII, 115, CIAUȘANU, GL., BUL. FIL. v, 169, zanne, P. IV, 293, VI, 224. (expr.) A ședea ca neaga-reaua (sau nagaraua) pe capul cuiva sau a se ține ca neaga-reaua de cineva, a-i sta cuiva neagă-rea în spinare = a se ține morțiș de cineva, a nu-l slăbi din ochi. Mă ghiorlane, nu-mi mai sta neagă-rea în spinare. PAS, L. I, 78, cf. RĂDULESCU-CODIN, î. 351, zanne, p. vi, 224; b) epitet dat diavolului. cf. CANDREA, f. 115, PAMFILE, S. T. 101, RĂDU-lescu-codin, i. cr. iii, 274, 286. (expr.) A fugi de cineva ca de neaga-rea = a fugi cu orice preț de cineva, a fugi de cineva ca de dracul. zanne, p. vi, 223. 2. (În expr.) A fi gol neagă = a nu avea pe el nici un obiect de îmbrăcăminte, a fi gol complet, a fi gol pușcă. cf. zanne, p. vi, 225. – Etimologia necunoscută.