NARGHELEA, NARGHILEA (pl. -Iele) sf. Lulea orientală cu o țeavă lungă și flexibilă, al cărei capăt de jos e fixat de un vas cu apă parfumată prin care trece fumul (🖼 3315): el mi-a făcut cinstea a-mi aduce nargheleaua, cînd am trecut odată prin Smirna (I.-GH.); felengelele de cafea, ciubucele și narghilelele joacă roluri însemnate în acea sală (ALECS.) [tc. nargilé].

NARGHELEA s. f. v. narghilea.