O definiție pentru mățuire
Arhaisme și regionalisme
mățui, mățuiesc, (reg.) a curăți de mațe.
Intrare: mățuire
mățuire infinitiv lung
| infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||