măráncă, mărence, s.f. Femeie originară din localitatea Mara. Locuitoare din Mara: „El be la Podu Verde cu nește mărance și numa cu mâna pân păr pă la ele era...” (Bilțiu, 2007: 173). – Din măran + suf. -că.

mărancă, mărence, s.f. – Femeie originară din localitatea Mara. Locuitoare din Mara. – Din măran + suf. -că.