O definiție pentru măcăcăire
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
măcăcăi, pers. 3 sg. măcăcăie, vb. IV (reg.) a striga așa cum strigă caprele.
Intrare: măcăcăire
măcăcăire infinitiv lung
| infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||