O definiție pentru mânufăptură
Tezaur
MÎNUFÁPTURĂ s. f. v. manufactură.
Intrare: mânufăptură
mânufăptură substantiv feminin
| substantiv feminin (F43) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||