mosorât, ~â a [At: DOSOFTEI, V. S. februarie 6973 / V: ~rat / Pl: ~âți, ~e / E: mosorî] 1 (Îvr; d. răni) Tumefiat. 2 (Trs) Cu cupole, cu turnuri. 3 (Fig; reg; d. oameni) Trist.

mosorat, ~ă a vz mosorât

MOSORÎT adj. (Mold.) Umflat, tumefiat. Răbdînd bărbătește vînturile ... de-i era zbîrcită și mosorîtă fața. DOSOFTEI, VS. Etimologie: mosorî. Vezi și mosorîtură.