2 definiții pentru mocănit
Explicative DEX
mocănit, ~ă a [At: MARIAN, S. R. I, 35 / Pl: ~iți, ~e / E: mocan1] (Reg) 1-3 Mocănesc (1-3).
Tezaur
MOCĂNÍT, -Ă adj. (Regional) Mocănesc (1). Cară de cele mocănite, De buni meșteri alcătuite: Cu butucii de scai, Cu spițele de putrigai. MARIAN, S. R. I, 35, cf. GCR II, 336. – Pl.: mocăniți, -te. De la mocan1.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: mocănit
mocănit adjectiv
adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |