O definiție pentru miercurean (s.m.)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

miercureán, -ă, miercuréni, -e, s. m., adj. 1. S. m. Persoană născută și crescută în municipiul Miercurea-Ciuc. 2. Adj., s. m. (Locuitor) din municipiul Miercurea-Ciuc (Menționat în capitolul Nume proprii geografice și nume de locuitori).

Intrare: miercurean (s.m.)
substantiv masculin (M20)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • miercurean
  • miercureanul
  • miercureanu‑
plural
  • miercureni
  • miercurenii
genitiv-dativ singular
  • miercurean
  • miercureanului
plural
  • miercureni
  • miercurenilor
vocativ singular
  • miercureanule
  • miercurene
plural
  • miercurenilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

miercurean

  • 1. substantiv masculin Persoană născută și crescută în municipiul Miercurea-Ciuc; locuitor al municipiului Miercurea-Ciuc.
    surse: DOOM
  • 2. adjectiv Din municipiul Miercurea-Ciuc.
    surse: DOOM
  • comentariu Menționat în capitolul Nume proprii geografice și nume de locuitori.
    surse: dexonline

etimologie: