4 definiții pentru mestecătură
Explicative DEX
mestecătură1 sf [At: COSTINESCU / Pl: ~ri / E: mesteca + -(ă)tură] (Rar) Mestecare.
Ortografice DOOM
mestecătură s. f., g.-d. art. mestecăturii; pl. mestecături
- sursa: DOR (2008)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Regionalisme / arhaisme
mestecătúră, mestecături, s.f. (reg.) Grâu amestecat cu secară. – Din mesteca + suf. -ătură.
- sursa: DRAM 2021 (2021)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
Tezaur
MESTECĂTURĂ1 s. f. (Rar) Mestecare1. Cf. COSTINESCU, LM, BARCIANU. - Mesteca1 + suf. -(ă)tură.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: mestecătură
mestecătură substantiv feminin
| substantiv feminin (F43) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||