melidon [At: (a. 1777) N. A. BOGDAN, C. M. 70 / V: ~a / E: gr μεληδόν] (Grî) 1 ain (îs) Caracatiță ~ Bucăți de calitate inferioară tăiate din tentaculele unei caracatițe. 2 s (Îf melidona) Cantitate de caracatiță melidon.

melidona s, ain vz melidon

MELIDON adj. invar. (Grecism învechit, în sintagma) Caracatiță melidon = bucăți (de calitate inferioară) tăiate din tentaculele unei caracatițe. 2 lei 20 parale oca caracatiță bună, 1 lei. . . oca caracatiță melidon (a. 1 777). N. A. BOGDAN, C. M. 70. ◊ (Substantivat, f.) [Taleri] 1 [parale] 20 melidona (a. 1 802). FURNICĂ, I. C. I, 213. - Din ngr. μεληδόν adv.