maur, -ă adj., s.m. I adj. 1 (în Antic.) mauresc, <înv.> moresc, moric. În nordul Africii sunt multe vestigii ale culturii și artei maure. 2 (în Ev. Med., în apusul Europei) arab, sarazin, <înv.> sărăcinesc. Armele maure erau de temut. 3 mauritan. Triburi maure trăiesc în Mauritania. II s.m. (în Ev. Med., în apusul Europei) arab, sarazin, <rar> negritean, <înv. și pop.> arap. Maurii locuiau în apusul Europei.

MAUR¹ subst. (Prin vestul Transilv.) Ghizdul de la fîntînă. CONV. LIT. XX, 1 013. Din germ. Mauer.