3 definiții pentru mandingo


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MANDÍNGO s. n. Limbă negro-africană vorbită de un grup etnic din Africa occidentală. (cf. germ. Mandingo, fr. mandingue)


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

MANDÍNGO subst. 1. S. m. Membru al populațiilor care trăiesc în regiunea văii superioare a râului Niger, din vestul Africii. 2. S. n. Grup de limbi înrudite mande, incluzând bambara, malinke și maninka, foarte răspândite în vestul Africii; mandekan. (cf. engl. mandingo < mandingo mandeŋga < mandi mande) [AHDEL]


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

MANDÍNGO (< fr.) subst. Grup de populații africane cu peste 3 mil. de oameni, care trăiesc în Guineea, Gambia, Sénégal, Mali. Vorbesc o limbă aparținând grupului sudanez, dar care are numeroase dialecte. De religie musulmană. Principalele subgrupe: bambara, soninke, malinke.

Intrare: mandingo
substantiv neutru (N77)
Surse flexiune: MDN '08
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mandingo
  • mandingoul
  • mandingou‑
plural
genitiv-dativ singular
  • mandingo
  • mandingoului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)