O definiție pentru mancurtizat
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
mancurtizat, -ă adj. (Despre un popor, o populație) Supus total, alienat, îndobitocit ◊ „Să recuperăm frații mancurtizați! Interviu cu profesorul Vasile Levițchi, poet și publicist din Cernăuți” Națiunea 38/91 p. 5 (din mancurt)
Intrare: mancurtizat
mancurtizat adjectiv
| adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)