5 definiții pentru mătălnicire

Explicative DEX

mătălnicire sf [At: DDRF / Pl: ~ri / E: mătălnici] (Reg) 1 Prefăcătorie. 2 Șiretlic.

mătălnici vi [At: ȘEZ. III, 70 / Pzi: -cesc / E: cf mătalnic] (Reg) 1 A lucra alene. 2 A merge alene. 3 A se alinta. 4 A se linguși.

Sinonime

mătălnici vb. IV. intr. (reg.) 1 (despre oameni) v. Linguși. 2 (mai ales despre copii, tineri) v. Alinta. Răsfăța. Răzgâia.

Arhaisme și regionalisme

mătălnici, mătălnicesc, vb. IV (reg.) 1. a se alinta, a se linguși. 2. a lucra, a merge alene.

Tezaur

MĂTĂLNICIRE s. f. (Regional) Prefăcătorie, șiretlic, marghiolire. Cf. DDRF. - V. mătălnici.

Intrare: mătălnicire
mătălnicire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mătălnicire
  • mătălnicirea
plural
  • mătălniciri
  • mătălnicirile
genitiv-dativ singular
  • mătălniciri
  • mătălnicirii
plural
  • mătălniciri
  • mătălnicirilor
vocativ singular
plural