2 definiții pentru mărtăcit
Explicative DEX
mărtăci vt [At: ȘIO II, 406 / Pzi: ~cesc / E: mărtac] (Reg) 1 A pune martaci (7) la un bordei. 2 A propti cu martaci (8).
Arhaisme și regionalisme
mărtăci, mărtăcesc, vb. IV (reg., înv.) a pune martaci (stâlpi) la bordei, a propti cu martaci.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: mărtăcit
mărtăcit participiu
| participiu (PT2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)