3 definiții pentru lăpăire
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
LĂPĂI vb. IV v. lipăi.
LĂPĂI1 vb. IV. v. lipăi.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
LĂPĂI2, pers. 3 lăpăie, vb. IV. Intranz. (Despre animale) A bea sau a mînca un aliment lichid făcînd un zgomot caracteristic cu limba. – Bg. lapam „mănînc, sorb cu lăcomie”.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
Intrare: lăpăire
lăpăire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
lipăi, lipăiverb
- 1. A face un zgomot caracteristic, mergând desculț sau în papuci ori lovind cu palma. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: cepăi
- Piatra lunecă sub pas, maica-n urmă a rămas... Lipăiește bătrînește și în sine-i se gîndește. DEȘLIU, N. 19. DLRLC
- Prin întuneric, picioarele goale ale lui Gudică lipăiau iute în pulbere. DUMITRIU, N. 242. DLRLC
- M-am dus, bădie!... spuse lipăind cu picioarele goale pe scări. C. PETRESCU, A. 24. DLRLC
- Vin... la fîntînă, lipăind cu tălpi goale pămîntul înghețat al ulițelor. STANCU, D. 23. DLRLC
- A trecut într-o dimineață strada, lipăindu-și papucii pe tălpile goale. PAS, Z. I 84. DLRLC
-
- 2. (Despre animale) A bea sau a mânca ceva făcând un zgomot caracteristic cu limba. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Dar cucoana apropie paharul aplecat de botul favoritului, care-ncepe să lăpăie, și lăpăie, și lăpăie. CARAGIALE, O. II 268. DLRLC
-
etimologie:
- Lipa + sufix -ăi. DEX '98 DEX '09
- lapam DEX '98 DEX '09