TARANTULĂ, tarantule, s. f. Specie de păianjen mare (din țările meridionale), cu patru ochi mari și numeroși ochi mai mici, care își sapă galerii în pământ și a cărui înțepătură este veninoasă (Lycosa tarentula). [Var.: tarantelă s. f.] – Din fr. tarentule.

TARANTULĂ, tarantule, s. f. Specie de păianjen mare (din țările meridionale) a cărui înțepătură este veninoasă (Lycosa tarentula). [Var.: tarantelă s. f.] – Fr. tarentule.

TARANTULĂ s. (ZOOL.; Lycosa tarentula) (rar) tarand.